Depresia funcțională

În ciuda aparentului echilibru din viața ta, la nivel profund lucrurile vor deveni din ce în ce mai greu de gestionat și poți ajunge să experimentezi tot mai mult lipsa bucuriei.

Cum reușești să funcționezi când nu ești tocmai bine?

Ca să înțelegem mai ușor ce presupune depresia funcțională, începem cu o comparație între aceasta și un fenomen întâlnit foarte des azi pe social media. De pildă, pe rețelele de socializare putem vedea mai tot timpul oameni extrem de fericiți în aparență, în postările lor, dar care în realitate – și în sinea lor – sunt extrem de triști. Și, contrar așteptărilor noastre, foarte mulți dintre aceștia sunt de-a dreptul incapabili să se bucure de ceea ce afișează.

Acum, în virtutea acestei comparații de început, putem spune că depresia funcțională e ceva ce putem întâlni la o persoană care se descurcă excelent la job, dar care, de pildă, nu are și viață socială. Sau invers: o putem întâlni la cineva care iese foarte des cu prietenii, dar care se urnește foarte greu dimineața să meargă iar la birou, pentru că nu are nicio tragere de inimă, niciun fel de motivație sau de plăcere pentru asta.

 

Cum se manifestă depresia funcțională?

Termenul „funcțională” poate părea dătător de speranță. În fond, dacă reușești totuși să funcționezi, care e problema? La fel ca în burn-out, de exemplu, e foarte posibil să nu reușești să menții această funcționare la nesfârșit. În ciuda aparentului echilibru din viața ta, la nivel profund lucrurile vor deveni din ce în ce mai greu de gestionat și poți ajunge să experimentezi tot mai mult lipsa bucuriei.

Gândește-te dacă te confrunți cu situații contrastante, precum acestea: ești genul de om pe care toți îl caută ca să-i ceară ajutor, dar tu nu ceri ajutorul nimănui? Te afișezi drept o persoană echilibrată, fericită, împlinită, veselă, dar când ești numai tu cu tine, te simți în derivă și ai senzația de vid interior? Zâmbești și pare că ești bine, dar nu spui niciodată ce te doare sau că te doare ceva? Te angajezi la noi provocări fără să stai pe gânduri, deși ești efectiv epuizat fizic și psihic?

Dincolo de situațiile enumerate mai sus, există și alți indicatori, mai preciși, pe care e bine să-i ai în vedere, referitor la starea ta sau a cuiva apropiat ție:

  • În majoritatea timpului, ai un sentiment de dezamăgire. Cei din jur știu asta despre tine și te consideră sau te numesc sumbru, cinic ori deprimant.
  • Ai mai mereu o stare de spirit joasă și, în rarele ocazii când ești fericit, nu te ține mult.
  • Te simți tot timpul obosit, chiar și când dormi suficient sau, dimpotrivă, mai mult decât trebuie.
  • Din afară pare că ești leneș, dar tu efectiv nu știi cum să mai găsești energie pentru a depune mai mult efort și a putea să funcționezi la un nivel normal.
  • Te simți prost cu privire la tine, te simți nedemn și consideri că nu meriți să fii fericit sau plăcut de ceilalți. Nu consideri că ești destul pentru a fi iubit.
  • Îți vezi regulamentar de sarcinile de zi cu zi, te duci la școală sau faci curat în casă, dar totul e un efort monumental.
  • Te îngrași sau slăbești fără să-ți propui, pentru că nu ai poftă de mâncare, respectiv mănânci în exces, fără să-ți pese.
  • Te simți deznădăjduit în majoritatea timpului sau plângi fără un motiv real, concret.
  • Ți-e foarte greu să te concentrezi asupra sarcinilor tale și ți se par toate o provocare, deși te descurci bine la ele. 
  • Tragi de tine să participi la activități sociale, când tot ce-ai vrea, de fapt, e să absentezi cu totul de la ele.
  • Din cauza depresiei funcționale, posibil să întâmpini complicații care par să nu aibă legătură cu ea (dar au!), precum: abuz de substanțe, dureri cronice, dificultăți în relații și probleme la locul de muncă sau la școală.

 

Principalele simptome ale depresiei funcționale

Desigur, situațiile exemplificate anterior sunt doar câteva dintre scenariile ce apar. Poate e mai simplu să te gândești dacă ai o zonă de funcționalitate combinată cu una de disfuncționalitate majoră, care naște în tine stări de tristețe, nefericire sau neîmplinire, asociate cu unele dintre cele mai comune simptome ale depresiei funcționale:

  • scăderea poftei de mâncare sau mâncat excesiv;
  • insomnie sau somn excesiv;
  • lipsă de energie și oboseală;
  • stimă de sine scăzută;
  • dificultate de concentrare și în luarea deciziilor.

 

Depresia funcțională versus depresia clinică

Funcționalitatea asociată depresiei funcționale poate fi o reală capcană pentru o persoană care suferă de ea. Din simplul motiv că funcționezi, că te descurci la muncă sau că poți să-ți crești în continuare copilul, nu ești tentat să cauți ajutor sau să crezi că ai avea nevoie de el. 

Depresia funcțională se mai numește și tulburare depresivă persistentă, deoarece persistă aproape doi ani. Depresia clinică are o manifestare mai scurtă, de cel puțin două săptămâni, și căderea care survine în cazul ei e majoră: nu ai motivație pentru nimic, nu te mai poți ridica din pat, nu vrei și nici nu te simți în stare să faci față unei noi zile din viața ta cea atât de tristă sau în care ești cu desăvârșire blocat.

În depresia clinică, arăți inclusiv rău fizic și asta se vede. În depresia funcțională nu se vede, aproape nimeni nu știe cu adevărat cât suferi pe dinăuntru pentru că, desigur, tu… încă funcționezi. Ai succese în viață, la muncă, și nu pare că ai avea ceva. Dar ai, iar în timp depresia funcțională poate conduce la cea clinică.

Tratamentul depresiei funcționale

De ce să te bucuri pe jumate sau mai puțin de viața ta, când ai putea să te bucuri de ea pe deplin? Poate acest articol ți-a ridicat o mică bănuială legat de modul tău de funcționare, corelat cu depresia, dar adevărul e că nu e cazul și nici nu trebuie să te diagnostichezi singur. 

Psihoterapia este o formă esențială și eficientă de tratare a depresiei funcționale. Nimic nu e mai sigur și mai simplu ca a-ți face o programare pentru o ședință de psihoterapie în cabinetul nostru.