Ce transmit acțiunile noastre copilului

Odihna este una dintre necesitățile a căror importanță în dezvoltarea armonioasă a copilului este imediat recunoscută de proaspătul părinte. Dificultatea de a se trezi dimineața, iritabilitatea, plânsul necontrolat, hiperactivitatea pot fi semne că odorul nostru nu are parte de o porție suficientă de somn. Efectele lipsei de somn pot fi imediat observate, iar o lipsă a igienei somnului poate influența dezvoltarea psiho-comportamentală a copilului și pe termen lung, constituind o breșă prin care anxietatea și depresia se pot strecura mai ușor.

Fiecare copil are propriile caracteristici și nevoi specifice, unii copii își identifică singuri programul de somn potrivit, pentru alții este nevoie ca părinții să-i învețe să doarmă, așa cum îi învață să mănânce singuri, să spună „Bună ziua!” sau să țină creionul în mână când desenează. Ceea ce face mai dificilă sarcina de a ne învăța copilul să doarmă este faptul că a lăsa copilul în patul lui sau în camera sa ne face să ne simțim ca și cum l-am abandona, nu mai suntem acolo să vedem ce se întâmplă cu el, dacă are nevoie de noi.

Creșterea armonioasă a copilului implică o continuă luptă cu noi în a găsi doza perfectă de independență pe care o acordăm copilului și îmblânzirea temerilor noastre. În cazul somnului copilului, pentru a vă motiva să faceți pașii necesari ca el să dobândească obiceiuri sănătoase, cel mai probabil va fi de ajutor să vă asigurați că este și se simte în siguranță.         

Crearea unor obiceiuri sănătoase poate începe cu identificarea și menținerea unei rutine în programul copilului.

Rutina este o prietenă bună care dă puncte de reper copilului în ceea ce privește viitorul. Un orar regulat va lega activitățile pe toată durata zilei și va duce copilul firesc către momentul de odihnă. Totuși e important să fim atenți și să ne obișnuim să identificăm semnele de oboseală și nu să ducem copilul la culcare după o oră fixă sau după programul casei. Ora potrivită de culcare, care se va fixa ca reper, va fi identificată în timp.

Copilul trebuie obișnuit că somnul este un lucru bun, care îl ajută, și nu un lucru care îl privează de alte activități mult mai interesante. Pentru a reuși să conturați această senzație, veți asocia activități liniștite, plăcute cu mersul la nani. Pentru ora dinaintea culcării alegeți jocuri liniștite, desenați, citiți, ascultați cântecele de leagăn. Pătuțul trebuie identificat cu somnul, așa că joaca, mâncatul, gâdilatul se vor petrece acolo unde e spațiul firesc pentru ele. E important să oprim orice ecran cu o oră înainte de culcare pentru că lumina albastră inhibă producerea substanței numite melatonină, care favorizează somnul. Producerea melatoninei începe seara, când dispare lumina zilei, cu câteva ore înainte de culcare, ajunge la nivelul maxim la mijlocul nopții și se menține ridicat până dimineața, când ne întâlnim din nou cu lumina.

Atmosfera de inducere a stării de adormire va începe cu diminuarea luminii, poate fi de folos un obiect de tranziție, o jucărioară sau ceva ce aparține mamei pentru a calma anxietatea de separare. Putem apela și la personaje simpatice care să întărească sentimentul că somnul e binefăcător, citind din cărticele ca Ziua în care a fugit somnul sau Iepurașul care voia să adoarmă.

Ritualul dinainte de a conduce copilul către camera de somn trebuie început din timp, astfel încât să nu creăm senzația de presiune. Totul să vină ușor, ca de la sine și atmosfera să rămână călduroasă, plină de iubire și atenție. Copilul va avea un sentiment de bine și nu de despărțire bruscă și forțată de compania lui preferată – părintele. Limbajul non-verbal este foarte important – dacă vă e greu să lăsați copilul singur în cameră chiar îi puteți transmite că are motive să se teamă să rămână acolo.

Nevoia de somn a copilului diferă în funcție de vârsta și dezvoltarea lui.

 Recomandările National Sleep Foundation, pe grupe de vârstă, sunt:

• pentru nou-născuți de până la 3 luni (0-3 luni): 14-17 ore/ zi
• pentru bebeluși între 4-11 luni: 12-15 ore/ zi
• pentru copii cu vârste cuprinse între 1 și 2 ani: 11-14 ore/ zi
• pentru preșcolari cu vârste între 3 și 5 ani: 10-13 ore/ zi
• pentru școlari cu vârste între 6 și 13 ani: 9-11 ore/zi
• pentru adolescenți între 14 și 17 ani: 8-10 ore/zi.

Vom pune însă accentul pe calitatea somnului păstrând în atenție durata. Ca recomandare – este preferabil ca somnul de noapte să se desfășoare cât mai mult însoțit de întuneric, așadar să mergem la culcare când apune soarele și să dormim cât mai puțin pe lumină.

Pe parcursul nopții se repetă mai multe cicluri de somn. Un ciclu de somn poate dura între 90 și 120 de minute și are 3 stadii:

• somn lin ușor
• somn lin intens
• somn profund.

La sfârșitul unui ciclu de somn poate interveni o ușoară trezire (stadiul de somn REM) care poate fi conștientizată sau nu, în lipsa stimulilor externi poate fi ușor trecută și copilul să intre într-un nou ciclu de somn. De aceea e important cum procedăm atunci când copilul se trezește peste noapte. Veți merge să-l liniștiți dar lăsând înainte timp copilului să adoarmă. În stadiul de somn lin ușor sau în stadiul REM copilul se poate trezi și adormi înapoi foarte repede.

E important ca micuțul să învețe să se adoarmă singur pentru că aceste întreruperi naturale vor apărea de mai multe ori pe parcursul nopții. Cu cât ele vor fi mai scurte, cu atât va fi mai bună calitatea somnului. Intervenția noastră trebuie să fie calmă și scurtă, cu lumina stinsă, fără dialoguri, doar câteva cuvinte liniștitoare care să-l facă să se simtă în siguranță. Dacă din contră am sări în grabă și am da buzna în camera copilului, i-am putea da senzația că era în pericol.

Copilul trebuie să se simtă permanent securizat. Atunci când este bolnav poate va fi nevoie să dormiți în aceeași cameră, totuși nu este recomandat să dormiți în același pat. Primindu-l să doarmă în pat cu dumneavoastră nu îl veți încuraja să se simtă bine în pătuțul său ci i-ar confirma presupunerea că nu e în siguranță singur.